Distanța de frânare a unei mașini depinde de viteză și de aderența dintre anvelope și drum. Pe asfalt ud ea crește cu aproximativ jumătate, pe zăpadă bătătorită de trei-patru ori, iar pe gheață poate ajunge de șapte până la zece ori mai mare decât pe asfalt uscat. La aceasta se adaugă distanța parcursă în timpul de reacție al șoferului, care nu depinde de starea drumului.
Din ce se compune distanța de oprire?
Distanța totală de oprire este suma dintre distanța de reacție și distanța de frânare propriu-zisă. Distanța de reacție este drumul parcurs din momentul în care șoferul observă pericolul până când apasă efectiv frâna. La un șofer atent, timpul de reacție este de aproximativ o secundă, dar oboseala, distragerea sau surpriza îl pot prelungi până la două secunde sau mai mult.
Într-o secundă, o mașină parcurge circa 14 metri la 50 km/h, 25 de metri la 90 km/h și 36 de metri la 130 km/h. Acești metri se adaugă înainte ca frânele să intervină.
Cât crește distanța de frânare pe drum ud, cu zăpadă sau cu gheață?
Distanța de frânare crește invers proporțional cu aderența: cu cât suprafața este mai alunecoasă, cu atât mașina are nevoie de mai mult spațiu ca să se oprească. Tabelul de mai jos prezintă valori teoretice orientative pentru un autoturism cu anvelope în stare bună, fără distanța de reacție.
| Suprafață | Frânare de la 50 km/h | Frânare de la 90 km/h |
|---|---|---|
| Asfalt uscat | 12–15 m | 40–45 m |
| Asfalt ud | 18–25 m | 60–75 m |
| Zăpadă bătătorită | 35–50 m | 125–160 m |
| Gheață | 80–100 m sau mai mult | peste 300 m |
Cifrele reale variază după anvelope, greutatea mașinii, panta drumului și temperatura. Gheața aflată aproape de 0 °C, acoperită de un strat subțire de apă, este de obicei cea mai alunecoasă.
De ce contează atât de mult viteza?
Viteza contează pentru că distanța de frânare crește cu pătratul vitezei. Dublarea vitezei de la 50 la 100 km/h înseamnă o distanță de frânare de aproximativ patru ori mai mare, nu de două ori. Pe un drum alunecos, chiar și o reducere de 10–20 km/h scurtează vizibil spațiul necesar opririi.
Ce distanță se păstrează față de mașina din față?
Pe asfalt uscat se folosește regula celor două secunde, iar pe drum ud sau cu zăpadă intervalul se mărește de câteva ori.
- Asfalt uscat: cel puțin 2 secunde.
- Asfalt ud sau ceață: 3–4 secunde.
- Zăpadă bătătorită: 6 secunde sau mai mult.
- Gheață sau polei: 10 secunde sau mai mult, cu viteză mult redusă.
Intervalul se măsoară simplu: când mașina din față trece pe lângă un reper fix, cum ar fi un stâlp, șoferul numără secundele până când propria mașină ajunge în dreptul aceluiași reper. Dacă numărătoarea se termină mai repede, distanța este prea mică. Vizibilitatea redusă cere aceeași prudență, după cum arată și sfaturile pentru condusul pe ceață.
Scurtează sistemul ABS frânarea pe zăpadă?
Sistemul ABS nu scurtează neapărat frânarea pe zăpadă sau pe gheață; rolul lui principal este să împiedice blocarea roților, astfel încât mașina să rămână manevrabilă. Pe asfalt, ABS-ul ajută de regulă la o oprire mai scurtă și mai stabilă. Pe zăpadă afânată sau pe pietriș, distanța poate fi chiar ceva mai mare decât cu roțile blocate, dar șoferul poate ocoli obstacolul, lucru imposibil cu roțile blocate.
La frânarea de urgență într-o mașină cu ABS, pedala se apasă ferm și se ține apăsată, chiar dacă vibrează și scoate zgomot. Pulsațiile sunt semnul că sistemul funcționează.
Ce reduce distanța de oprire iarna?
- Anvelope potrivite sezonului, cu profil suficient; o anvelopă uzată pierde mult din aderență pe ud și pe zăpadă.
- Atenție la volan, fără telefon în mână; setarea traseului înainte de plecare este descrisă în ghidul despre navigația folosită fără distrageri.
- Privire departe în față, pentru a observa din timp frânările altor mașini.
- Frânare din timp și progresivă, cu frâna de motor folosită în coborâri.
- Parbriz curat și lumini funcționale, care scurtează timpul în care pericolul este observat.
Distanța mică față de mașina din față este una dintre cauzele frecvente ale tamponărilor pe drum alunecos; ce urmează după un astfel de incident este explicat în articolul despre evaluarea daunelor după accidentele auto.