Pentru majoritatea pacienților gripa este un termen care definește un fel de răceală ceva mai gravă, cu simptome care te pun adesea la pat și îți influențează viața de zi cu zi. Pentru medicii cu experiență și specialiști în boli infecțioase, gripa este mult mai complexă și presupune intervenții și diagnosticare atentă pentru a oferi tratamente corecte de fiecare dată. Gripa tip A este cel mai comun tip de gripă care circulă în sezonul gripal normal, anual, având simptomatologie și tratamente specifice. Înțelegerea diferențelor față de alte tipuri de gripă și de răceală va fi esențială pentru diagnosticare și tratamente adecvate.
Una dintre întrebările legitime ale pacienților moderni legate de gripa tip A este: cât de contagioasă este și cum se tratează? Pentru că asta contează cel mai mult pentru pacient, cât de repede se transmite și cum se tratează ca să scapi cât mai repede de simptome și să te reîntorci la viața normală.
Lucrurile nu sunt deloc atât de simple. Contagiozitatea și tratamentele depind de tipul bolii, de particularitățile sale, de simptome și manifestarea lor, de debutul gripei tip A și de modul în care reușim să ne protejam, să ne prezentăm la medicul specialist pentru diagnosticare.
Ce este gripa tip A și cum se deosebește de răceală și de alte tipuri de gripă?
Gripa, infecția respiratorie acută cu un grad de contagiozitate ridicat, este cauzată de virusurile gripale (tipurile A, B și C) care infectează nasul, gâtul, plămânii – tipurile A și B fiind răspunzătoare de epidemiile sezoniere. Debutul este brusc, afectează imediat căile respiratorii și provoacă manifestări sistemice severe.
Spre deosebire de gripă, răcelile sunt cauzate de virusuri respiratorii, cel mai frecvent rinovirusuri, coronavirusuri „obișnuite” (non‑SARS‑CoV‑2), adenovirusuri, enterovirusuri, metapneumovirus în unele contexte clinice. Răceala este mai locală, la nivel de gât și nas, mai blândă, în timp ce gripa este mai complexă, vine cu febră, dureri, stare generală alterată și cu risc mare de complicații.
Debutul la răceli e gradual, durerile musculare sunt prezente, dar sunt ușoare, la gripă sunt intense, frecvente, oboseala este prezentă și ea, dar nu e atât de mare ca la gripă.
Nasul înfundat, care curge, strănutul sunt tipice răcelilor, dar apar și la gripă, fără a domina tabloul clinic. Tusea seacă este tipică gripei, complicațiile sunt serioase la gripă și rare la răceli.
În sezoanele cu circulație simultană de virusuri singura metodă de a ști dacă ai răceală sau gripă este testarea.
Dacă discutăm despre tipologia virusurilor gripale, acestea sunt de tip A, B, C și chiar D. Gripa tip A, cu subtipurile H/N, produce cele mai multe îmbolnăviri în sezonul gripal, gripa tip B, cu tulpina Victoria, se schimbă mai lent, cea tip C produce doar infecții ușoare, iar cea de tip D infectează bovinele și alte animale, deci nu e un virus uman sezonier tipic.
Într-un sezon gripal obișnuit circulă A(H1N1)pdm09 și A(H3N2), alături de virusuri din linia B/Victoria (linia B/Yamagata nu a mai fost detectată din 2020, fiind confirmată ca extinctă în circulația globală, motiv pentru care a fost complet eliminată din compoziția vaccinurilor gripale sezoniere moderne conform recomandărilor internaționale).
Gripa tip A are potențial de schimbări majore mai mare și poate provoca epidemii, vinovat fiind mecanismul de shift antigenic (re-asortare de segmente genetice). Tipul gripal B se schimbă și el, dar nu ajunge la rapiditatea tipului A, gripa produsă de tipul B fiind, în general, mai puțin severă.
Virusul gripei tip A are subtipurile H, hemaglutinină (HA), și N = neuraminidază (NA). Există 18 subtipuri H și 11 subtipuri N. Deci sunt și extrem de multe combinații posibile (H1N1, H3N2, H5N1, de exemplu), însă nu le avem pe toate în circulație în sezonul gripal. Doar subtipurile A(H1N1)pdm09 și A(H3N2) circulă în mod normal și afectează omul.
Mai nou se discută în literatura de specialitate și despre virusuri aviare și variante porcine care au produs infecții umane la un moment dat, în speță despre A(H5N1), A(H5N6), A(H7N9), A(H9N2) aviare și A(H1N1)v, A(H1N2)v, A(H3N2)v porcine.
Gripa, indiferent de tip, se transmite de la om la om prin particule respiratorii în care avem virusul gripal, particule de la oamenii infectați deja care tușesc, strănută, vorbesc, la contact apropiat prelungit. Poate exista de altfel și transmitere prin aerosoli în anumite condiții (mai ales spații închise), dar și transmitere indirectă prin atingerea unor suprafețe contaminate și apoi a feței (ochi, nas, gură).
Virusul gripal este detectat la majoritatea persoanelor infectate începând cu o zi înainte de simptome și până la 5-7 zile după, cu un grad de contagiozitate mare în primele zile. De multe ori nu scăpăm definitiv de virus nici măcar după ce simptomele dispar.
De ce? Pentru că avem drift antigenic, cu mutații mici, continue, care schimbă treptat HA/NA și pacientul redevine susceptibil, vaccinul trebuind actualizat, și shift antigenic, o schimbare majoră, bruscă (de obicei prin re-asortare), cu un virus nou pentru care populația are imunitate redusă, cu risc de pandemie foarte mare – comportament tipic virusului gripal tip A.
În emisfera nordică, gripa sezonieră apare de regulă sub formă de epidemii între noiembrie-aprilie. Umiditatea relativă scăzută (produsă de încălzirea interioară iarna) și temperaturile scăzute favorizează transmiterea virusului gripal.
Simptomatologia gripei tip A, complicații și contagiozitate
Gripa tip A e foarte ușor de recunoscut și de diagnosticat. Pe lângă debutul brusc simptomatic vom avea simptome comune: febră, frisoane, mialgii, cefalee, stări de rău care devin greu de suportat, oboseală cronică, tuse neproductivă, dureri în gât, rinită. Simptomele clasice de gripă tip A apar la două zile după infectare, cu un interval de 1-4 zile.
Simptomele atipice pentru gripa tip A ar putea fi: simptome digestive, vărsături, diaree, mai ales la copii; exacerbarea unei boli cronice (astm, insuficiență cardiacă, evenimente metabolice); la vârstnici/imunodeprimați febra poate fi mai puțin evidentă.
Dacă nu sunt complicații, pacienții pot să își revină în 3-7 zile cu tratamente. Tusea și starea de rău persistă peste 2 săptămâni, mai ales la vârstnici și cei cu boli pulmonare cronice. Regenerarea epiteliului respirator durează 3-4 săptămâni.
Complicațiile gripei de tip A pot fi severe: pneumonie virală primară și pneumonie bacteriană secundară (inclusiv cu S. pneumoniae, S. aureus, GAS), ajungându-se până la insuficiență respiratorie sau șoc septic. Severitatea crește fie direct prin virus, fie prin suprainfecție bacteriană.
Prezentarea la camera de gardă de urgență se va realiza în momentul în care pacientul prezintă următoarele simptome: dificultăți de respirație, durere toracică, deshidratare (fără urină 8 ore, gură uscată), amețeală persistentă, confuzie, somnolență severă, simptome care se ameliorează dar revin cu febră mare și tuse neproductivă sau productivă, după caz.
Contagiozitatea cea mai mare apare în primele 3 zile de la infectarea cu virusul gripal A, detectarea se poate face prin testare cu o zi înainte de simptome și până la 5-7 zile după la adulți. Atenție la copii, pentru că la ei contagiozitatea poate dura mai mult, până la 10 zile după debut.
De reținut că avem contagiozitate foarte mare în 3-4 zile după debutul infectării și este mai mare la pacienții care au și febră.
De ce ajunge gripa tip A să fie așa de contagioasă? Pentru că se transmite eficient prin picături respiratorii, iar încărcătura virală (titrul) tinde să fie mare foarte devreme – titrurile pot atinge vârful în primele 24–72 ore de boală și apoi scad în câteva zile, o suprapunere perfectă cu perioada de contagiozitate maximă.
Factorii de risc pentru gripă A trebuie înțeleși în contextul riscului de infectare, expunere, și riscului de a avea formă severă și complicații, legat de gazdă. Factorii de risc de expunere sunt contactul apropiat cu persoane simptomatice, spații închise aglomerate, școli/colectivități, sezonul de circulație intensă (iarna în emisfera nordică).
Factorii de risc pentru complicații / forme severe ar putea fi: vârsta peste 65 de ani, sub 2 ani la copii (sub 5 ani în general), astm, bronhopneumopatie obstructivă cronică, fibroză chistică, boli neurologice/neurodezvoltare, boli de sânge (siclemie), diabet și alte tulburări endocrine/metabolice, boli cardiace, antecedente de AVC, boli renale/hepatice, indicele de masă corporală peste 40 kg/m², tratament cronic cu aspirină/salicilați la pacienți sub 19 ani, imunodepresie (HIV, cancere, chimioterapie, corticosteroizi), sarcină (și până la 2 săptămâni postpartum), rezidenți în azile/îngrijire pe termen lung.
Forme cu mai puține complicații și simptome mai ușoare vor face persoanele tinere, fără boli cronice, fără imunodepresie și persoanele vaccinate.
Diagnosticarea gripei tip A și tratamente specifice
Diagnosticul pentru gripa tip A este pus de un clinician în general (medic de familie / medic de urgență / medic pediatru / medic boli infecțioase / pneumolog), în baza simptomelor și a examenului clinic, a contextului epidemiologic (sezon/val) și a testelor de laborator.
Recoltarea de probe biologice pentru testare și diagnosticare clară a gripei tip A se va face de preferat cât mai devreme, în primele 4 zile de la debut. Se folosește adesea un tampon nazofaringian pentru colectarea probelor.
Se pot face teste rapide antigenice, cu rezultate rapide, pozitivare în primele 3-4 zile de la debut, teste moleculare rapide pentru detectare la ambulator, teste RT-PCR pentru pacienții spitalizați suspectați de gripă, cu sensibilitate mare și specificitate înaltă. Mai există și teste multiplex RT‑PCR care pot detecta concomitent gripa tip A/B și SARS‑CoV‑2.
Cultura virală, imunofluorescența, serologia vor fi utile în diagnosticarea gripei tip A. Cultura virală este mai lentă (durează zile) și este destinată mai mult laboratoarelor/supravegherii. Serologia necesită probe pereche la 3-4 săptămâni.
Testele care fac diferența între „A sau B” nu vor oferi și date despre subtipare H/N, așa că se recurge mai departe la testarea de subtip (H1/H3, de exemplu) în laboratoare specializate și în colaborare obligatorie cu sănătatea publică.
Cât despre tratamentele pentru gripa tip A, se începe acasă cu hidratare, odihnă, antitermice/analgezice (doar la recomandarea medicului specialist), monitorizarea semnelor de alarmă.
Tratamentul etiologic specific gripei, cu antivirale, este eficient dacă se începe în primele 48 de ore de la debut. La pacienții spitalizați, cu boală severă sau cu risc mare, tratamentul poate fi util și dacă este început după 48 de ore. Se recomandă tratament antiviral prompt la cei cu risc crescut de complicații și la cei cu simptomatologie severă și comorbidități.
Pe lângă tratament, unele antivirale se folosesc și pentru prevenție după expunere / în focare, discutându-se despre chimioprofilaxie – în instituții se recomandă adesea chimioprofilaxia post-expunere în context de focar.
Antiviralele nu înlocuiesc vaccinul, ele sunt doar un adjuvant. Antibioticele nu vor trata niciodată virusul gripal – doar complicațiile de natură bacteriană impun administrarea acestora, cum ar fi o pneumonie bacteriană secundară.
Pentru că virusurile gripale se schimbă și pot prezenta variații de sensibilitate, administrarea acestor molecule antivirale se face țintit, pe baza ghidurilor clinice actuale și strict la recomandarea medicilor specialisti.
Vaccinul antigripal este cea mai bună modalitate de protecție și prevenție a simptomatologiei severe gripale, administrarea realizându-se de regulă înainte de debutul sezonului gripal, în lunile septembrie, octombrie până prin noiembrie.
Recuperarea după gripa tip A durează o săptămână în medie, dar la unii pacienți pot trece și două sau trei săptămâni până când ajung să se simtă pe deplin bine.
La MedLife, testarea pentru depistarea infectării cu virusul gripal A și diagnosticare se poate realiza într-unul dintre laboratoarele dotate cu tehnologii de ultimă generație și personal medical calificat pentru validarea rezultatelor.
Medicii infecționiști de la MedLife se vor folosi de rezultatele de la teste și analize pentru a oferi un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat, bazat pe antivirale, analgezice și medicamente pentru febră la nevoie, integrând antibioticele exclusiv în cazul depistării unor complicații de natură bacteriană la pacientul cu simptome gripale.
Dacă este cazul, pacientul este trimis mai departe la alte specializări medicale din cadrul aceleiași rețele de clinici, hyperclinici și spitale pentru investigații suplimentare și diagnostic diferențial.
La pacienții infectați cu virusul gripal A care au risc crescut de complicații și simptome severe se poate interveni rapid pentru monitorizare și identificarea celor mai bune soluții pentru eliminarea riscurilor încă de la debutul bolii.
Cu programări rapide, online și telefonice, direct din aplicație, fără timpi de așteptare mari și cu rezultate la analize și teste transmise rapid, la timp, MedLife garantează o experiență excelentă a pacientului infectat cu virus gripal tip A odată ce se adresează instituției.
