Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune cardiovasculară caracterizată prin îngustarea sau blocarea arterelor care transportă sângele către membre, în special către picioare. În majoritatea cazurilor, această problemă apare din cauza aterosclerozei, proces prin care depozitele de grăsimi, colesterol și alte substanțe se acumulează pe pereții vaselor de sânge, reducând fluxul sanguin.
Deși este frecvent întâlnită în rândul persoanelor în vârstă, boala arterială periferică poate afecta și adulții mai tineri care prezintă factori de risc precum fumatul, diabetul sau hipertensiunea arterială. Netratată, afecțiunea poate provoca dureri persistente, dificultăți la mers și, în cazurile severe, complicații care pot pune în pericol membrul afectat.
De ce apare boala arterială periferică?
Există însă mai mulți factori care favorizează dezvoltarea acestei afecțiuni:
- fumatul;
- diabetul zaharat;
- hipertensiunea arterială;
- colesterolul crescut;
- obezitatea;
- sedentarismul;
- înaintarea în vârstă;
- antecedentele familiale de boli cardiovasculare.
Mai rar, boala arterială periferică poate fi provocată de inflamații ale vaselor de sânge, traumatisme, malformații congenitale sau expunerea repetată la radiații.
Care sunt simptomele bolii arteriale periferice?
În stadiile incipiente, multe persoane nu prezintă simptome evidente. Pe măsură ce arterele se îngustează, circulația devine insuficientă, iar semnele bolii devin mai vizibile.
Cel mai caracteristic simptom este claudicația intermitentă, adică durerea, crampele sau senzația de oboseală musculară care apare în timpul mersului și dispare după câteva minute de repaus.
Alte simptome pot include:
- durere la nivelul gambelor, coapselor sau feselor în timpul efortului;
- senzația de picioare reci;
- amorțeală sau slăbiciune la nivelul membrelor;
- vindecarea lentă a rănilor de la nivelul picioarelor;
- modificarea culorii pielii;
- piele subțire și lucioasă;
- căderea părului de pe membrele inferioare;
- unghii fragile și cu creștere lentă;
- durere în repaus, în stadiile avansate.
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul începe cu evaluarea simptomelor și examinarea clinică. Medicul verifică pulsul la nivelul membrelor inferioare și poate observa modificări ale pielii sau temperaturii locale. Una dintre cele mai utilizate investigații este indicele gleznă-braț (ABI – Ankle-Brachial Index), un test simplu și neinvaziv care compară tensiunea arterială măsurată la gleznă cu cea de la braț.
În funcție de rezultate, pot fi recomandate și alte investigații:
- ecografie Doppler vasculară;
- angiografie CT;
- angiografie RM;
- angiografie clasică cu substanță de contrast;
- analize de sânge pentru evaluarea colesterolului și glicemiei.
Cum se tratează boala arterială periferică?
Tratamentul urmărește reducerea simptomelor, îmbunătățirea circulației și prevenirea progresiei bolii.
Modificările stilului de viață reprezintă primul pas și includ:
- renunțarea la fumat;
- controlul diabetului;
- menținerea tensiunii arteriale în limite normale;
- reducerea colesterolului;
- alimentație echilibrată;
- exerciții fizice regulate, în special programe de mers supravegheat;
- scăderea în greutate, dacă este necesar.
Tratamentul medicamentos poate include:
- antiagregante plachetare pentru reducerea riscului de formare a cheagurilor;
- statine pentru scăderea colesterolului;
- medicamente pentru controlul tensiunii arteriale;
- tratamente care îmbunătățesc circulația și cresc distanța de mers fără durere, în cazurile selectate.
Dacă simptomele persistă sau circulația este grav afectată, medicul poate recomanda proceduri de revascularizare, precum angioplastia cu balon și stent sau intervenția chirurgicală de bypass arterial. Cardiologia interbentionala este specialitatea care se ocupa cu tratamentul minim invaziv al acestei conditii medicale. Programeaza-te acum pentru o interventie – cardiologie interventionala in Bucuresti.
Ce complicații poate provoca?
Fără tratament, boala arterială periferică poate evolua către complicații serioase.
Printre acestea se numără:
- ischemia critică a membrelor;
- ulcere care nu se vindecă;
- infecții severe;
- gangrenă;
- amputația membrului afectat.
În plus, persoanele cu boală arterială periferică prezintă un risc semnificativ mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral și deces de cauză cardiovasculară.
Cum poate fi prevenită?
Prevenția se bazează pe controlul factorilor de risc cardiovascular.
Cele mai importante măsuri sunt:
- renunțarea completă la fumat;
- controlul glicemiei și al tensiunii arteriale;
- menținerea colesterolului în limite normale;
- activitate fizică regulată;
- alimentație bogată în legume, fructe și cereale integrale;
- menținerea unei greutăți sănătoase;
- efectuarea controalelor medicale periodice, mai ales în cazul persoanelor cu diabet sau boli cardiovasculare.
Adoptarea unui stil de viață sănătos reduce atât riscul apariției bolii arteriale periferice, cât și probabilitatea dezvoltării altor afecțiuni cardiovasculare.
Boala arterială periferică este o afecțiune frecventă, provocată în principal de ateroscleroză, care reduce fluxul de sânge către membrele inferioare. Deși poate evolua fără simptome în stadiile incipiente, apariția durerii la mers, a senzației de picioare reci sau a rănilor care se vindecă greu trebuie să determine prezentarea la medic. Diagnosticul precoce, controlul factorilor de risc și tratamentul adecvat pot încetini evoluția bolii, pot preveni complicațiile și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului.
Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!
Sursa:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17357-peripheral-artery-disease-pad
https://www.cdc.gov/heart-disease/about/peripheral-arterial-disease.html
